Și-au îngropat mortul după 3 săptămâni, demonstrând că nu avea Covid-19. Acum vor să dea spitalul în judecată, pentru că au ajuns de râsul satului

Și-au îngropat mortul după 3 săptămâni, demonstrând că nu avea Covid-19. Acum vor să dea spitalul în judecată, pentru că au ajuns de râsul satului

Isteria COVID-19 e la fel de contagioasă ca virusul. A simţit-o pe pielea ei o familie de prahoveni, care, pe lângă durerea morţii tatălui, a trebuit să lupte cu suspiciunea că ar fi avut SARS-CoV-2. Au reuşit cu greu să demonstreze contrariul şi abia acum, după o lună, îşi vor putea înmormânta părintele creştineşte.

Nora şi soţia bărbatului decedat la mijlocul lunii trecute îşi amintesc calvarul prin care au trecut pentru a demonstra că ruda lor nu este infectată cu noul coronavirus.

Livia Stancu, noră: Și-au bătut joc de mine, plângeam pe la ușile lor. Și mort am plâns când a murit, și sănătos când era de cădea în comă sau îi era rău.

Angela Stancu, soţie: A fost ca un calvar pentru mine din cauza că uitați-vă în ce hal sunt.

Bărbatul, în vârstă de 71 de ani, suferea de mai mult timp de insuficiență renală și făcea dializă, săptămânal. A murit la scurt timp de la internarea în Spitalul Judeţean Ploieşti. Mare le-a fost surpriza celor din familie când s-au dus să ridice trupul neînsufleţit.

Livia Stancu, noră: La finalul formularului era suspiciune de COVID.

Au refuzat să creadă, pentru că bărbatul făcea testul COVID la fiecare dializă, iar ultimul era negativ. Nu au vrut cu niciun chip să-şi îngroape mortul într-un sac, aşa că au cerut anchetă. Mai aveau un motiv. Oamenii din localitate începuseră să-i arate cu degetul şi să se ferească de ei.

Stancu Ana Maria, nepoată: Am fost exclusă de toata lumea, treceam pe lângă lume și toți se uitau la mine de parcă aș fi făcut o crimă.

Aşa că au început lupta cu birocraţia, pentru a demonstra că alta a fost cauza morţii. Greoi şi absurd, lucrurile băteau pasul pe loc.

Livia Stancu, noră: M-au plimbat de la ușă la ușă. După 2 săptămâni am reușit la domnul manager al spitalului să fac o cerere către DSP. Am ajuns și la București, la Institutul Cantacuzino.

În sfârşit, în urmă cu două zile au primit rezultatul, după mai bine de trei săptămâni. Avuseseră dreptate. Cu rezultatul negativ, pot acum să facă o slujbă de înmormântare cum se cuvine.

Cu durerea încă vie, oamenii vor acum să-şi caute dreptatea în instanţă.

Livia Stancu, noră: Voi face toate demersurile și cine a greșit să plătească. Numai sănătatea mea fizică, psihică și râsul satului de care simțeam eu că lumea mă respinge.

Oficialii spitalului în care bărbatul a decedat spun însă că familia e de vină.

Violeta Tănase, purtător de cuvânt SJU Ploiești: Trebuiau să aştepte rezultatul de la Medicină Legală ca să se stabilească felul în care se va da familiei corpul neînsufleţit. Corpul decedatului nu se eliberează fără un diagnostic. A durat până când s-a pus acest diagnostic.

Oficial, bărbatul a murit de stop cardio-respirator, insuficiență renală şi insuficiență cardiacă.

Admin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *