Avea 16 ani cand a nascut o fetita. Cand a aflat ca e bolnava, a lasat-o in spital si a plecat. Peste 25 de ani, a deschis televizorul

Avea 16 ani cand a nascut o fetita. Cand a aflat ca e bolnava, a lasat-o in spital si a plecat. Peste 25 de ani, a deschis televizorul

Jessica Tatiana Long, este o tânără sportivă în vârstă de 25 de ani care, în ciuda problemelor de sănătate, deține 13 recorduri mondiale. Între medalii, 12 sunt de aur.

Jessica s-a născut în 1992, în orașul siberian Brațk, dar mama ei a abandonat-o în maternitate pentru că fetița s-a născut cu hemimelie fibulară, o boală care urma să ducă la amputarea ambelor picioare.

Când a rămas însărcinată cu ea, mama Jessicăi avea 16 ani, plecase singură la 15 ani în Siberia, avea o mamă alcoolică şi un tată vitreg, foarte săraci. Tatăl Jessicăi era cu un an mai mare şi erau necăsătoriţi.

La vârsta de un an şi o lună, Tatiana Kirillova a fost adoptată de familia Long, din SUA. A primit numele de familie al noilor părinţi şi a crescut într-o suburbie a oraşului Baltimore, din statul american Maryland.

După cinci luni, când fetița avea doar un an și șase luni, medicii i-au amputat ambele picioare. Părinții i-au pus proteze și au învățat-o să meargă cu ele. De mică, Jessica a făcut multe sporturi, între care gimnastică, dansuri, patinaj, ciclism, trambulină şi alpinism. La înot a excelat. În 2004, când avea 12 ani, a devenit cea mai tânără membră a lotului american care a participat la Jocurile Paralimpice de la Atena. Dar povestea ei de succes abia acum începe!

În 2012, Jessica Tatiana Long a fost cea mai medaliată sportivă americană la Olimpiada Paralimpică de la Londra.

Cu această ocazie, ea a declarat: „Vreau să îi mulțumesc lui Dumnezeu, familiei mele, prietenilor și antrenorilor care întotdeauna m-au încurajat. Fără ei, nu aș fi putut avea succes”. Dar a simțit nevoia ca în discursul ei să îi adauge și pe părinții ei biologici, pe care ăi căuta deja de trei ani, și despre care știa doar că mama ei se numește Natalia, avea 16 ani când a născut-o și a lăsat-o în maternitatea din Irkutsk.

„Nu sunt supărată pe ea ci doar vreau să o întâlnesc. Cred că avem multe în comun. Cândva îmi voi întemeia o familie și voi avea copii și, știți ce, dacă voi avea o fiică vreau să îi pun numele Natalia, numele mamei din Rusia care mi-a dat viață”, a adăugat Jessica.

Chiar atunci, mama ei naturală privea olimpiada la televizor. A recunoscut-o imediat pentru că îi semăna foarte bine unei alte surori, Nataşa. Aşa s-au găsit. Olimpiada de la Soci, 2014. În acel an, a avut loc prima întâlnire a Jessicăi cu părinţii şi fraţii ei biologici.

Lungul drum spre casă, după 20 de ani, a însemnat o călătorie de trei zile pentru a ajunge la centrul de unde a fost adoptată, în Irkutsk, şi un alt drum de 18 ore cu trenul spre familia ei naturală: cei doi părinţi s-au căsătorit mai târziu şi au avut încă trei copii, dintre care unul cu dizabilităţi.

Nu au existat reproşuri pentru mama dau tatăl ei. Dimpotrivă, a spus că ei au dat dovadă de curaj: „Nu ştiu ce aş fi făcut în locul mamei dacă aş fi avut 16 ani, cu un copil cu dizabilităţi pe care ştia că familia nu-şi permite să-l îngrijească. Dar o iubesc mult pe mama, pentru că mi-a dat viaţă“.

Nu uita sa distribui acest articol si prietenilor tai!